"Daca norul se oprea deasupra Cortului doua zile, sau o luna, sau un an, copiii lui Israelramaneau tabarati si nu porneau; si cand se ridica, porneau si ei. Tabarau dupa porunca Domnului si porneau dupa porunca Domnului; ascultau de porunca Domnului, de porunca Domnului data prin Moise” (Numeri 9:22–23).
Norul care ii conducea pe poporul Israel prin pustie, probabil a fost ridicat la cer in cele din urma. Dar un alt nor a coborit din cer secole mai tarziu, in camera de sus, in Ierusalim. Duhul Sfant — acelasi Duh care era peste cortul intalnirii — a coborit si i-a acoperit pe cei 120 de inchinatori care s-au adunat in Camera de Sus dupa moartea si invierea Domnului Isus. Acest nor s-a coborit mai jos, chiar in camera unde oamenii sedeau, si s-a lasat peste capetele oamenilor sub forma unor limbi despicate de foc.
Cuvantul grecesc pentru despicat inseamna “distribuit (impartit) de-a binelea.” Pe scurt, acest nor de foc s-a impartit si s-a asezat pe fiecare persoana din Camera de Sus. Apoi flacarile au posedat trupurile oamenilor.
La acel punct, urmasii lui Isus erau "in Duhul," cu Duhul Sfant locuind in ei. Totusi una este sa traiasca Duhul in tine si alta sa traiesti in supunere totala Duhului. Poti fi umplut cu Duhul Sfant, dar asta nu inseamna ca umbli in supunere fata de conducerea Sa si a-ti da voie sa fi guvernat de El.
Noi cei care-L iubim astazi pe Isus avem deasemenea un nor pe care sa-l urmam. Putem fi umpluti cu Duhul Sfant - rugandu-ne si cantand in Duhul, sau experimentand manifestari ale Duhului — dar tot trebuie sa ne dedicam in a primi ordine de la El. Daca nu asteptam directia Lui in toate lucrurile, pur si simplu nu umblam in Duhul. Instructiunile lui Pavel fac aceasta distincite foarte clara: “Daca traim in Duhul, sa si umblam in Duhul” (Galateni 5:25).