Dacă pretindeți că nu aveți dușmani, vă sugerez să aruncați o privire mai atentă. Bineînțeles că fiecare creștin se confruntă cu un dușman, în persoana lui satan. Apostolul Petru ne avertizează: „Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită! [eng. să devoreze]” (1 Petru 5:8)
Isus ne arată clar că nu avem de ce să ne temem de diavol. Domnul nostru ne-a dat toată puterea și autoritatea asupra satanei și a forțelor sale demonice: „Iată că v-am dat putere să călcați peste șerpi şi peste scorpioni şi peste toată puterea vrăjmașului și nimic nu vă va putea vătăma.” ( Luca 10:19). Hristos afirmă clar că bătălia cu satana a fost deja câștigată.
Înțelesul grecesc al cuvântului „devoreze”, așa cum este folosit în versetul 8 de mai sus este „să încerce să te înghită dintr-o dată”. Petru vorbește despre orice fel de problemă – o luptă, o încercare sau o ispită, care te-ar putea înghiți și te-ar putea duce în depresie, frică sau descurajare. Dar se poate referi și la încercările noastre cu dușmani umani – adversarii de carne și sânge, oameni cu care locuim sau alături de care lucrăm.
S-ar putea să mărturisești că ai obținut o mare victorie în Hristos. Ai rezistat cu succes tuturor ispitelor și dorințelor rele, tuturor poftelor și materialismului, tuturor iubirilor acestei lumi. Dar, în același timp, poți fi devorat de o luptă continuă cu cineva care s-a ridicat împotriva ta, manifestând invidie și amărăciune; poate avea loc o prezentare greșită a acțiunilor și motivelor tale, amenințându-ți reputația și poți găsi opoziție la orice pas - cel rău caută să zădărnicească scopul lui Dumnezeu în viața ta.
Dacă acest lucru te descrie – suferi o încercare condusă de un adversar uman, acest atac personal s-ar putea să îți fi furat toată pacea. Când citești cuvintele lui Isus de a vă iubi unul pe celălalt, poate protestezi spunând: „Doamne, Te voi sluji din toată inima, dar nu Te aștepta să las această durere! Pur și simplu nu o pot face!” Isus spune: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, ... faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc!” (Matei 5:44).
Îi aducem slavă Tatălui nostru ceresc ori de câte ori trecem cu vederea că am fost răniți și iertăm păcatele făcute împotriva noastră. În acest fel, zidim la un nou caracter – Duhul Sfânt ne duce într-o revelație a favorii și a binecuvântărilor pe care nu le-am cunoscut vreodată.