Cuvântul lui Dumnezeu mărturisește faptul că necazurile ne învață să ne plecăm genunchii și să strigăm la Domnul în toate problemele și necazurile noastre.
"Până ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc cuvântul Tău." (Psalmul 119: 67)
"Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sunt drepte: din credincioşie m-ai smerit." (119: 75)
În ultimul verset, David spune: "Doamne, știu de ce m-ai lovit. Ai văzut că atunci când totul îmi mergea bine, m-am rătăcit și am devenit foarte neatent, așa că ai lăsat ca problemele să vină peste mine. Știai că mă vor duce pe genunchi și că mă vor aduce înapoi la zdrobire. Suferința mea a fost o dovadă a credincioșiei Tale faţă de mine!"
Trebuie să înțelegem ceva despre inima lui Dumnezeu – pe El Îl doare atunci când noi suntem răniţi. El simte durerea împreună cu noi, indiferent despre ce ar fi vorba. "În toate necazurile lor n-au fost fără ajutor, şi Îngerul care este înaintea feţei Lui i-a mântuit; El însuşi i-a răscumpărat, în dragostea şi îndurarea Lui, şi necurmat i-a sprijinit şi i-a purtat în zilele din vechime. "(Isaia 63: 9-10)
Domnul este mişcat ori de câte ori copiii Lui strigă către El din necaz. "Copiii lui Israel gemeau încă din pricina robiei şi scoteau strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu. Dumnezeu a auzit gemetele lor şi Şi-a adus aminte de legământul Său." (Exodul 2: 23-24). Strigătul lui Israel mișca inima lui Dumnezeu. De fiecare dată când erau în durere, Dumnezeu suferea împreună cu ei. Biblia ne spune că, chiar când Israel a păcătuit împotriva Domnului și nenorocirea a căzut asupra lor, "El S-a îndurat de suferinţele lui Israel." (Judecători 10:16)
Mulți oameni se luptă cu robii îngrozitoare în viețile lor, iar ispitele se dezlănţuie asupra lor zilnic. Totuși, le spun tuturor acestor oameni: "Lui Dumnezeu îi pasă!" Da, El știe nenorocirea prin care treci și El singur are puterea să te elibereze. În fiecare luptă, te învață să alergi la cruce și să strigi către El pentru eliberare!