Am fost îndrumat să citesc și să studiez Apocalipsa 9:1-12, capitolul care vorbește despre lăcuste. În timp ce citeam versetul 4, când Dumnezeu le poruncește lăcustelor să nu distrugă nimic verde, mi-a venit în minte un gând.
Mi-am dat seama că soluția pentru a rămâne la adăpost în momente de teamă este de „a rămâne verde”. David a scris: „Eu sunt ca un măslin verde în casa lui Dumnezeu; mă încred pentru totdeauna în mila lui Dumnezeu” (Psalmul 52:8, NKJV). „Verdele” la care se referă David aici înseamnă sănătate spirituală. Înseamnă să înflorești, să crești, să fii roditor. David ne spune: „Sănătatea mea vine din încrederea în Dumnezeu. Înfloresc pentru că mă întorc spre El. Încrederea mea în El produce în mine viață spirituală”.
Iată un adevăr măreț despre puterea de a rămâne verde. „Așa vorbește Domnul: blestemat este omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor, a cărui inimă se îndepărtează de Domnul. Căci este ca un nenorocit în pustiu și nu va vedea când va veni binele, ci locuiește în zonele arse ale pustiului, într-un pământ sărat și fără locuitori” (Ieremia 17:5-6).
Domnul ne avertizează: „Nu te încrede în om! Dacă îți pui credința în puterea omenească mai degrabă decât în Mine, vei fi blestemat”.
Pasajul continuă, totuși, pentru a descrie ce va produce credința noastră dacă ne punem încrederea în Domnul. „Binecuvântat este omul care se încrede în Domnul și a cărui nădejde este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape, care își întinde rădăcinile spre râu și nu se teme când vine căldura; dar frunzișul lui rămâne verde, în anul secetei nu se teme și nu încetează să aducă rod” (Ieremia 17:7-8).
Când ne încredem pe deplin în Tatăl, ne așezăm rădăcinile în râul Său, iar puterea Sa divină – plină de ape, verde, sănătate spirituală - curge în noi și prin noi. În timp ce totul din jurul nostru decade, noi vom înflori precum copacii verzi, sănătoși și puternici. Când va veni ceasul încercării, nu vom lâncezi și nu ne vom ofili. În schimb, credința noastră va crește.