Am spus că avem un scut al credinței pe care trebuie să îl folosim: „Luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău!” (Efeseni 6:16). Acest verset ridică însă o întrebare.
Biblia spune și că Dumnezeu este scutul nostru. Geneza 15:1 spune: „Cuvântul Domnului i-a vorbit lui Avram într-o viziune și i-a zis: „Avrame, nu te teme, Eu sunt scutul tău și răsplata ta cea foarte mare.” David scrie despre aceasta în psalmii săi: „O, Tăria mea! Privesc către Tine – căci Dumnezeu este turnul meu de scăpare. Dumnezeu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte. Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de dușmanii mei. Nu-i ucide, ca să nu uite poporul meu lucrul acesta. Fă-i să pribegească, prin puterea Ta, și doboară-i, Doamne, scutul nostru!” (Psalmul 59: 10-12).
Este deci Dumnezeu scutul meu sau am eu propriul meu scut al credinței? Care este acela?
În primul rând, trebuie să înțelegem ce este credința. Majoritatea oamenilor cred că aceasta este atunci când suntem de acord mental cu ceva ce citim, de felul: „Cred că astăzi este duminică. Afirm mental câteva adevăruri precum doi plus doi fac patru.”
Credința se formează mai degrabă în duh și în inimă. Scriptura spune: „Dacă mărturisești cu gura ta pe Isus ca Domn și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit” (Romani 10:9). Nu mă înțelege greșit; trebuie să crezi și cu mintea ta, dar Biblia spune că mântuirea vine atunci când credem în inimile noastre.
Dumnezeu îi spune poporului Său prin prorocul Isaia: „Dă-mi inima ta! Mă cinstești cu gura și cu buzele, dar inima ta este departe de Mine!” (vezi Isaia 29:13-19).
Răspunsul se găsește în rugăciunile și cântările lui David. „Eu zic Domnului: „Tu ești Domnul meu; nu am altă fericire în afară de Tine ... Eu binecuvântez pe Domnul care mă sfătuiește; căci până și noaptea, îmi dă îndemnuri inima. Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei; când este El la dreapta mea, nu mă clatin. Îmi vei arăta cărarea vieții; în prezența Ta sunt bucurii nespuse și desfătări veșnice, la dreapta ta.” (Psalmul 16:2,7 - 8,11)
Jim Cymbala a început lucrarea Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică și modestă într-o parte dificilă a orașului. Este originar din Brooklyn și este prieten de multă vreme al lui David și Gary Wilkerson.