PARTEA CEA MAI GREA A CREDINȚEI

David Wilkerson (1931-2011)

Isus a spus în Ghetsimani, „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte” (Matei 26:38). Poți să-ți-L imaginezi pe Fiul lui Dumnezeu îndurând o noapte de confuzie? Nu știa El că urma să revendice întreaga victorie asupra iadului și a morții? Nu avea El un simț înnăscut de călăuzire și destin știind că Tatăl era cu El?

A fost afirmat de generații de creștini că ultima parte a credinței este ultima jumătate de oră. Aș dori să adaug încă un cuvânt aici, că noaptea confuziei adeseori vine tocmai înaintea victoriei, chiar înainte de risipirea întunericului și lumina începe a se ivi.

Chiar înainte ca puterea Satanei să fie frântă, vei avea de înfruntat o noapte devastatoare de confuzie. În acel ceas îți va părea că întreaga călăuzire a dispărut și țelul s-a dus. Simțul că Duhul lui Dumnezeu, pe care odată te-ai bizuit, va părea că s-a evaporat. Vei putea să fii de acord cu Iov când a zis: „Dacă Domnul e la lucru, eu nu pot să-mi sau seama de asta” (vezi Iov 23:8).

Mulți din Trupul lui Hristos se confruntă cu probleme de ordin moral asemănătoare cu ale lui David. În noaptea lor de confuzie ei se întreabă: „Doamne, de ce eu? Inima mea te căuta pe Tine când păcatul meu m-a copleșit. Sufletul meu este chinuit de întreg păcatul meu. Nu înțeleg.”

Să nu crezi pentru o secundă că cei care au fost folosiți cu putere de Dumnezeu au toate răspunsurile. Știu cum este să faci față acelei tăceri divine în noaptea confuziei. Știu cum este să umbli printr-o vreme de tumult și dezorientare, fără nici o călăuzire evidentă. Toate tiparele anterioare de direcționare și discernământ erau inutile. Pur și simplu nu puteam să văd pe unde să merg și eram redus la strigătul: „Doamne, ce s-a întâmplat? Nu știu pe ce cale să apuc.”

Cu toții avem de înfruntat acea noapte. Totuși, mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, că este un anotimp care va trece. Domnul dorește să facă drumul nostru clar. El a promis: „Eu mă voi întoarce spre tine cu îndurările Mele.” Și chiar așa va face cu noi, copiii Săi, întinzându-Și spre noi mila Sa în vremurile noastre de izolare.