Domnul este foarte răbdător cu copiii Săi. El ne invită să ”ne apărăm pricina.” (Isaia 41:21), ceea ce înseamnă că este bine să avem momentele noastre de întrebări. S-ar putea să primim niște vești bruște și îngrozitoare - moartea vreunei persoane dragi, un divorț a vreunui fiu sau fiice, necredincioșia partenerului de viață. În astfel de momente, Dumnezeu trimite Duhul Sfânt să ne aducă mângâiere, să ne ușureze durerea și să ne liniștească inimile. Domnul nostru simte orice durere, frică și panică cu care suntem loviți.
Dumnezeu vede fiecare detaliu al crizei tale și vede toate problemele de viață care presează asupra ta. Cei care se roagă și îl așteaptă cu o credință calmă nu sunt niciodată în vreun pericol real. Mai mult decât atât, El vă cunoaște gândurile și temerile și totuși, porunca Lui este adevărată: ”Nu vă panicați și nu Mi-o luați înainte. Nu trebuie decât să vă rugați și să vă bazați pe Mine. Eu îi onorez pe toți cei care-și pun încrederea în Mine.”
Luați în considerare aceste cuvinte pe care le-a dat Dumnezeu bisericii Sale: ”Fără credință este cu neputință să-I fim plăcuți Lui.” (Evrei 11:6) ”Popoare, în orice vreme, încredeţi-vă în El, vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru.” (Psalm 62:8) ”Cei ce vă temeţi de Domnul, încredeţi-vă în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.” (Psalmul 115:11)
”Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:5-6)
Necredința este mortală, iar consecințele sale sunt tragice. Ne confruntăm cu consecințe dăunătoare dacă încercăm să ieșim din încercările noastre, în loc să ne încredem în Dumnezeu. Isus a venit să rupă lanțurile legalismului și să ne elibereze de cătușele noastre. Dar mai întâi trebuie să recunoaștem păcatul nostru. Când ne mărturisim necredința și apoi punem viitorul, libertatea noastră și eliberarea noastră în întregime în grija lui Isus, El va ajunge la timp! Partea noastră este să nu facem nimic, dar să avem încredere în El!