"Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe izlaz şi se duce după cea pierdută până când o găseşte?" (Luca 15: 4). Isus vorbește aici despre o oaie care a fost în staul. În mod clar, acesta reprezintă un membru al turmei lui Hristos, care a fost bine hrănită și condusă de un păstor iubitor. Cu toate acestea, această oaie s‑a pierdut, așa că păstorul a ieșit să-o caute.
Observați ce spune Isus despre păstor aici: "El merge după cea pierdută până când o găsește." Dumnezeu nu renunță niciodată la cineva care îi aparține și s-a rătăcit. Din contră, ciobanul iese să găsească acea oaie, o îmbrățișează și o aduce înapoi la adăpost.
David a mărturisit: "Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo" (Psalm 139: 8). Se poate merge atât de departe în păcat încât să ajungeți la un pas de iad, dar El, cu toate acestea, va continua să vă urmărească.
Am auzit cu toții expresia "iadul pe pământ". Așa este viața pentru cei care fug de Dumnezeu; a avea "un picior în iad" este o condiție îngrozitoare. Înseamnă să fii captivat de păcat, care te îndepărtează din ce în ce mai mult de Domnul, iar în cele din urmă o eventuală cădere în teama de a fi pierdut pentru totdeauna.
Poate că v-ați făcut "patul în iad", dar nu veți fi vreodată atât de adânciți în păcat încât Isus să nu vă poate vă ajunge și să vă primească cu brațele deschise. "Când [Isus] a găsit [oaia], a pus-o cu bucurie pe umerii Săi.. " (Luca 15: 5). Când păstorul găsește oaia pierdută și rănită, nu o va lua înapoi în staul imediat. Conform parabolei, El o poartă, așa rănită, în casa Lui. Apoi își cheamă toți prietenii și vecinii împreună, exclamând: "Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută!" (15: 6)
Nu contează ce ai făcut, cât de departe ai rătăcit. Odată ce păstorul te aduce înapoi, ești răscumpărat în întregime, iar El se bucură de tine!