După ce Petru și Ioan au slujit unui cerșetor olog în afara porții templului și după ce acesta a fost vindecat, ei au început să predice cu îndrăzneală pocăința și să slujească oamenilor. „Mulți din cei ce auziseră cuvântarea au crezut; și numărul bărbaților credincioși s-a ridicat aproape la cinci mii.” (Fapte 4:4) Ca rezultat al mărturisirii lor, Petru și Ioan au fost aduși înaintea marelui preot și a bătrânilor: „Cu ce putere sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?” (4:7)
Această audiere a fost orchestrată pentru a-i intimida pe Petru și Ioan, însă a avut efectul opus. Petru trebuie să se fi gândit: „Mulțumesc, Isuse, că îmi îngădui să Îți mărturisesc Numele acestor oameni care Te urăsc!” Acest lucru ne spune că Petru nu va ține o prelegere, rămânând tăcut și rezervat. Nu, el era un om cuprins de Isus, Duhul Sfânt ardea înăuntrul lui și era gata să proclame adevărul!
Cu toate acestea, îndrăzneala lui Petru nu a însemnat un cuvânt obraznic sau care să condamne. Scopul său nu era să-i judece sau să-i desconsidere pe acei lideri religioși. El voia doar ca ei să-și vadă păcatul și să se pocăiască. Din acest motiv, a făcut o chemare la altar, spunând: „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.” (4:12)
Conducătorii au rămas uimiți. „Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari şi de rând; şi au priceput că fuseseră cu Isus.” (4:13)
Petru trebuie să-i fi făcut cu ochiul lui Ioan și poate că se gândea: „Ei își aduc aminte că am fost cu Isus cu săptămâni în urmă, dar nu își dau seama că de atunci noi am continuat să fim cu Stăpânul care a înviat”. Cei doi oameni tocmai fuseseră cu El în odaia cea de sus și în acea dimineață, iar ei au fost cu El și în timp ce se rugau în celula lor din temniță.
Iată ce se întâmplă cu bărbații și femeile care petrec timp cu Isus. Chiar și atunci când aceștia își încheie timpul lor de părtășie cu Hristos, El este cu ei oriunde ar merge.
Când criza a lovit, nu mai ai timp să te zidești în rugăciune și credință, doar cei care au fost cu Isus sunt pregătiți tot timpul. Cu adevărat, aceasta este o asigurare binecuvântată.