Dietrich Bonhoeffer, teologul german, l-a imaginat pe creștin ca pe cineva care încearcă să traverseze o mare de bucăți de gheață plutitoare. Creștinul nu poate sta nicăieri prea mult timp, altfel s-ar scufunda. El nu se poate odihni nicăieri în timp traversează marea, decât în credința sa prin care Dumnezeu îl vede. După ce a făcut un pas, trebuie să fie atent la următorul. Sub el se află prăpastia, iar în fața lui este incertitudinea, însă întotdeauna înaintea Domnului stă ferm și sigur!
Credinciosul nu vede încă pământul, dar rămâne acolo ca o promisiune în inima lui. El este un creștin călător, ce trebuie să țină ochii fixați pe destinația sa finală. Scriptura ne cheamă la aceasta de mai multe ori.
„Întoarceți-vă la Mine și veți fi mântuiți, toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul.” (Isaia 45:22)
„Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta.” (Mica 7:7)
Prefer să mă gândesc la viață ca la bătălia regelui Iosafat, împreună cu toți copiii lui Iuda, din deșert (vezi 2 Cronici 20). Sigur, este o pustie; da, există șerpi, găuri de apă crăpate, văi de lacrimi, armate inamice, nisipuri fierbinți, secetă, munți de neclintit. Atunci când copiii Domnului s-au oprit pentru a vedea izbăvirea Lui, El le-a întins o masă în acea pustie. Regele Iosafat s-a rugat: „Și a zis: "Doamne Dumnezeul părinților noștri, nu ești Tu Dumnezeu în ceruri și nu stăpânești Tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria și puterea, așa că nimeni nu Ți se poate împotrivi? Oare n-ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru, pe locuitorii țării acesteia dinaintea poporului Tău, Israel, și n-ai dat-o Tu pentru totdeauna de moștenire seminței lui Avraam care Te iubea?” (2 Cronici 20: 6-7)
De-a lungul istoriei lui Israel în Scripturi, Dumnezeu i-a avertizat să spună generațiilor ce urmau, locul de unde venea mântuirea lor: „Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu - zice Domnul oștirilor!” (Zaharia 4:6)
Nu mai căuta ajutor în direcția greșită! Rămâi singur cu Isus într-un loc secret; spune-I totul despre confuzia ta. Spune-I că nu ai alt loc unde să mergi. Spune-I că ai încredere doar în El ca să te vegheze. Vei fi tentat să iei lucrurile în mâinile tale. Vei dori să-ți dai seama singur de toate. Te vei întreba dacă Dumnezeu lucrează, dar ai încredere că Dumnezeu este singura ta salvare.