„Căci Tu ești nădejdea mea, Doamne Dumnezeule! În Tine mă încred din tinerețea mea. Pe Tine mă sprijin, din pântecele mamei mele. Tu ești binefăcătorul meu încă din pântecele mamei; pe Tine Te laud fără încetare. Pentru mulți am ajuns ca un semn; Tu ești scăparea mea cea tare. Gura mi s-a umplut de laudele Tale și-n fiecare zi declar splendoarea Ta! Nu mă lepăda la vremea bătrâneții; nu mă părăsi când mi se duc puterile!” (Psalmul 71:5-9)
Psalmul 71 mi s-a părut mereu extrem de intens. Este strigătul din inima unui om care a fost aproape de Dumnezeu tot timpul, din tinerețea sa până spre finalul anilor săi. El a realizat fapte mărețe și cât a trăit, a fost chiar considerat un erou și un model de către tovarășii săi. Acesta este, de asemenea, portretul unui om care, acum, în toamna vieții sale, se teme să nu fie uitat.
Strigătul adânc din inimă este cu mult mai copleșitor pentru că acesta reprezintă astăzi ecoul unei epidemii tăcute, iar milioane de bărbați și femei de o vârstă considerabilă simt că au fost lăsați deoparte de o societate bazată pe performanță, care este concentrată în mod disproporționat și crud asupra celor tineri.
În termeni actuali, am spune că psalmistul este îngrijorat de faptul că fiul său îl sună doar o dată pe an de Crăciun, că nepoții lui sunt întotdeauna prea ocupați ca să vină să-l viziteze. Am spune ca acesta se teme să nu-și piardă facultățile intelectuale, memoria sau independența.
Desigur, campaniile publicitare ale guvernului ne fac să fim conștienți de suferințele produse de singurătate, neglijare și uneori chiar abuzuri pe care le experimentează mulți vârstnici. Cu toate acestea, cred că, în calitate de copii ai lui Dumnezeu, minimul pe care îl putem face este să devenim din ce în ce mai conștienți de aceste lucruri. Suntem chemați să îi protejăm pe cei vârstnici și să fim un refugiu pentru ei. Ei sunt cei care au construit societatea în care trăim, precum și bisericile în care ne strângem pentru a ne pune în practică credința.
Vă încurajez și vă provoc să arătați respect, grijă și dragoste persoanelor în vârstă din jurul vostru. Vă îndemn să-i protejați de singurătate și izolare și să-i cinstiți așa cum ne cheamă Dumnezeu să facem.
Claude Houde este pastorul lider al Bisericii Viața Nouă din Montreal, Canada. Sub conducerea sa, Biserica Viața Nouă a crescut de la o mână de oameni la mai mult de 3500 de membri într-o zonă a Canadei unde sunt puține biserici protestante de succes.