„De aceea, cu atât mai mult, trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.“ (Evrei 2:1)
Păcatul de a ne îndepărta de Hristos este păcatul cel mai tragic și periculos dintre toate, iar niciun fel de credincios nu este imun. Chiar și cel mai devotat credincios poate începe să se depărteze devenind leneș și pasiv în legătură cu lucrurile Domnului. Odată ce aceasta începe să se întâmple, este din ce în ce mai greu să reveniți la comuniunea intimă cu Hristos. Poate cunoașteți anumite persoane care au fost odată sensibile, creștini iubitori, dar astăzi par a fi oameni diferiți. Majoritatea celor care se depărtează nu recunosc că se află în pericol.
Istoria poporului lui Dumnezeu a fost una despre retragere, neglijență, uitându-L pe Dumnezeu. Moise și profeții au părut oameni incredibili printre oamenii lui Dumnezeu care aveau tendința de a uita repede de Domnul și de a se întoarce înapoi spre vechile lor căi.
Chiar înainte de a muri, Moise a privit înapoi la istoria copiilor lui Dumnezeu în pustie. Aproape o întreagă generație de oameni văicăreți, care băteau pasul înapoi, care nu au fost credincioși, au fost șterși prin judecata lui Dumnezeu în deșertul fierbinte. Dar o rămășiță credincioasă –încercată, testată, separată – a rămas fidelă Domnului. Moise le-a spus: „Aţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul Dumnezeul tău a nimicit din mijlocul tău pe toţi aceia care se duseseră după Baal-Peor. Iar voi, care v-aţi alipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi toţi vii astăzi... Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încât să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?” (Deuteronom 4:3-4, 7)
Moise în esență spunea: „Ați rămas în adevăr într-o vreme de mare apostazie! Nu ai mers niciodată spre închinarea la idoli, așa cum au făcut cei care au fost distruși. Și nimeni nu l-a avut pe Dumnezeu mai aproape de ei decât voi.” Aceștia au intrat în Țara Promisă - în belșugul Domnului.
Îți amintești o perioadă în care te simțeai mai aproape de El decât ești acum? Când simțeai prezența Lui mai ușor și auzeai mai clar glasul Lui? S-ar putea să fie momentul să vă examinați inima pentru a vă asigura că înaintați cu Isus.