„Căci i-ai ieșit înainte cu binecuvântările bunătății și i-ai pus pe cap o cunună de aur curat.” (Psalmul 21:3). La prima vedere, acest verset scris de David este un pic derutant. Cuvântul „i-ai ieșit înainte” este de obicei asociat cu „a împiedica”, dar traducerea modernă aici ar fi „îl întâmpini cu binecuvântările bunătății” (NKJV).
Cuvântul biblic pentru „a ieși înainte” înseamnă „a anticipa, a fi precedent, a vedea dinainte și a împlini în avans, a plăti o datorie înainte de a fi scadentă”. Mai mult, aproape de fiecare dată, aceasta implică ceva care este făcut cu bucurie.
Isaia ne oferă o întrezărire a acestui fel de bucurie. Provine de la anticiparea de către Dumnezeu a unei nevoi și împlinirea ei din timp: „Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta!” (Isaia 65:24)
Acest verset ne oferă o imagine incredibilă a dragostei Domnului nostru pentru noi. Evident, El este atât de nerăbdător să ne binecuvânteze, atât de pregătit să-Și lase îndurarea să ne umple viețile, încât nici nu poate aștepta să Îi spunem nevoile noastre. El intervine și Își arată mila, harul și iubirea față de noi; și aceasta este o deosebită plăcere pentru El.
Exact acest lucru spunea David în Psalmul 21: „Doamne, Tu reverși binecuvântări și îndurare asupra mea chiar înainte ca eu să Ți le cer. Tu dăruiești chiar mai mult decât m‑aș putea gândi eu să-Ți cer.”
David se referea la unele lucrări minunate pe care Dumnezeu le-a făcut atât în lumea naturală, cât și în domeniul spiritual. Dumnezeu i-a dat lui David biruința asupra vrăjmașilor săi, răspunsuri la rugăciune, puterea biruitoare și bucuria negrăită; și a făcut multe din aceste lucruri chiar înainte ca David să vină înaintea Lui în rugăciune, să-și descarce inima sau să-și prezinte cererea. Odată ce David și-a vărsat inima înaintea Lui, a descoperit că Dumnezeu luase deja măsuri pentru a-i învinge dușmanii. Biruința lui David a fost asigurată chiar înainte ca el să se poată apropia de câmpul de luptă.