Când ne petrecem timpul cu Dumnezeu, ar trebui să facem mai mult decât să-I prezentăm o listă de cereri - trebuie să ascultăm vocea Lui! Cineva a spus odată: „Ce este mai important, să-i prezentăm lui Dumnezeu? Cererile noastre, pe care oricum le știe înainte să i le spunem, sau să-I ascultăm vocea, ca să putem auzi ce este în inima Lui?”
Știu că unii oameni nu cred că mai putem auzi vocea lui Dumnezeu. „El a spus deja ceea ce scrie în Biblie.” Aceştia vor susține că a auzi ceva din partea lui Dumnezeu presupune să trăieşti un fanatism religios sau o formă de a-ţi stârnii nişte emoții înfricoșătoare. Dar istoria bisericii creștine neagă în totalitate această credință. Cum altfel ar fi existat oameni ca misionarul britanic Hudson Taylor - care, în timp ce-și petrecea timpul cu Domnul, a simțit că Dumnezeu i-a pus o chemare în inimă pentru a merge în China – oameni care au dus Evanghelia oamenilor către care nu ajungea nimeni, din Asia? De fapt, cum ar putea orice misionar care a făcut vreodată ceva măreț pentru Dumnezeu să ducă această chemare la îndeplinire decât dacă Dumnezeu nu i-ar fi comunicat misiunea mai întâi? Nu există nici un verset în Biblie care să spună: „Du-te în Bangladesh!”
Deși știm cu toții că Biblia este completă și că Dumnezeu nu spune ceva anume doar pentru a înlocui doctrina, El încă mai vorbește. El ar putea dărui cuvinte vitale de avertizare sau mesaje care să aducă convingere de păcat care să aibă o aplicaţie personală. Uneori este vorba despre un cuvânt de îndrumare - o direcție spre care trebuie să ne îndreptăm. O asemenea călăuzire este luată în seamă doar de o ureche care vrea să audă sau de o inimă care vrea să se deschidă.
Unul dintre pasajele mele preferate se regăsește în Isaia. „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare. El Îmi trezeşte în fiecare dimineaţă, El Îmi trezeşte urechea să ascult cum ascultă nişte ucenici.” (Isaia 50:4, sublinierea a fost adăugată).
Jim Cymbala a început lucrarea Brooklyn Tabernacle, cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică, dărăpănată, într-o zonă dificilă a orașului. Nativ din Brooklyn, el este un vechi prieten al lui David și al lui Gary Wilkerson.