„După planul veşnic pe care l-a făcut în Hristos Isus, Domnul nostru. În El avem, prin credinţa în El, slobozenia şi apropierea de Dumnezeu cu încredere.” (Efeseni 3:11-12) Copiii lui Dumnezeu au dreptul și libertatea să intre oricând în prezența Domnului – acesta este unul dintre cele mai mărețe privilegii acordate vreodată omenirii.
Tatăl nostru ceresc stă pe tronul Său în veșnicie și la dreapta Sa este Fiul Său, binecuvântatul nostru Domn și Mântuitor, Isus. În afara acestei încăperi a tronului sunt porți care se deschid tuturor celor ce sunt în Hristos. În orice moment – zi sau noapte – putem să trecem de îngerii păzitori, de serafimi și de toate oștile cerești și să intrăm cu îndrăzneală pe porțile acestea ca să ne apropiem de tronul Tatălui. Hristos ne-a oferit intrarea liberă înaintea Tatălui pentru a primi toată mila și harul de care avem nevoie, indiferent de circumstanțele în care ne aflăm.
Acest lucru nu a fost posibil dintotdeauna. În Vechiul Testament, cu puține excepții, nicio persoană nu putea să intre în prezența Tatălui. Avraam a fost numit prietenul lui Dumnezeu și s-a bucurat, într-o anumită măsură, de a sta în prezența Domnului, dar chiar și el a rămas „dincolo de perdea”.
Moise, conducătorul Israelului, a avut parte de o intrare neobișnuită înaintea lui Dumnezeu, care a spus: „Eu, Domnul…îi vorbesc gură către gură, Mă descopăr lui nu prin lucruri grele de înţeles, ci el vede chipul Domnului” (Numeri 12:6-8), dar toți ceilalți din poporul Israel nu cunoșteau nimic despre acest fel de apropiere.
Când Hristos s-a întrupat, viața Sa ne-a oferit o apropiere mult mai mare de Tatăl, dar și aceasta era limitată. Însă în momentul morții Sale, perdeaua dinăuntrul Templului din Ierusalim s-a rupt pur și simplu și soarta noastră a fost pecetluită. Când Isus a trimis Duhul Său, ne-a fost dăruită o intrare deplină, fără restricții în Sfânta Sfintelor: „Astfel, dar, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său.” (Evrei 10:19-20)
Scriptura ne previne: „să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină… Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.” (10:22-23). Dumnezeu ne îndeamnă: „Vino des, zilnic în prezența Mea! Nu poți să-ți păstrezi credința, dacă nu te apropii de Mine! Dacă nu intri cu încredere în prezența Mea, credința ta va fi fluctuantă.”
Ia hotărârea în inima ta de a profita din plin de mărețul dar al lui Dumnezeu de a te apropia de El. Viitorul tău etern depinde de acesta!