Nimeni nu poate număra toate îndurările bunătății lui Hristos împreună cu varietatea binecuvântărilor sângelui vărsat.
„Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuși este în lumină, avem părtășie unii cu alții; și sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăță de orice păcat. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios se drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire.“ (1 Ioan 1: 7, 9)
Este important ca fiecare ucenic al lui Isus să pună mâna pe acest adevăr glorios. Însușirea acestuia are de-a face în totul cu păstrarea unei credințe biruitoare în mijlocul unor suferințe cumplite. Într-adevăr, în zilele de îndoială, această chestiune a odihnei iertării lui Hristos este crucială.
Mulți care L-au slujit pe Isus cu fidelitate de-a lungul anilor au crescut în încrederea că și credința lor poate rezista la orice foc aprins. La fel ca ucenicii, ei dau mărturie: „Acum văd, Doamne! Acum cred!” Ei îi mulțumesc lui Dumnezeu că Hristos le-a deschis ochii către scopurile Sale veșnice.
Apoi, brusc, se confruntă cu o criză copleșitoare, imensă. Aceștia își dau seama au intrat într-un cuptor de șapte ori mai aprins față de ce au cunoscut. Au ajuns față în față cu o luptă atât de dureroasă, o încercare așa de adâncă, încât locuința lor începe să se zdruncine. Apoi, curând, sunt inundați de poveri și temeri.
Ascultați cuvintele apostolului Pavel: „Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credința în sângele Lui, o jertfă de ispășire, ca să-Și arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu.” (Romani 3: 24-25)
Prin credința în sângele vărsat al lui Hristos, toate păcatele din trecut sunt acoperite. Suntem curați în ochii lui Dumnezeu prin iertarea Lui nemeritată. Toată vina, teama și toate condamnările sunt ridicate, iar plățile trecutului sunt iertate. Aleluia!
În mod uimitor, Dumnezeu a luat măsuri pentru această împăcare în timp ce tu erai încă în păcat. Potrivit lui Pavel: „Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.” (Romani 5:8). În cele din urmă, Pavel ne spune: „Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.” (Romani 8:1)