În 2 Cronici 20 citim că regele Iosafat a primit un mesaj înspăimântător : „O mare mulțime înaintează împotriva ta de dincolo de mare, din Siria,....în spaima sa, Iosafat și-a îndreptat fața să caute pe Domnul și a vestit un post pentru tot Iuda”(2 Cronici 20:2-3).
Terifiat, regele lui Israel, Iosafat a proclamat o mare întâlnire de rugăciune: „Iuda s-a adunat să cheme pe Domnul” (20:4). Pe când poporul se adunase pentru a căuta pe Domnul, Iosafat a făcut următoare rugăciune: „Nu știm ce să facem, dar ochii noștri sunt îndreptați spre Tine!” (20:12).
Iată, probabil, una din cele mai întunecate clipe ale lui Israel. Se aflau în fața propriei lor anihilări și nu exista nici o cale de a opri inamicul invadator. Care a fost răspunsul lui Dumnezeu pentru poporul Său în acel ceas? „Nu vă temeți și nu vă înspăimântați dinaintea acestei mari mulțimi, căci nu voi veți lupta, ci Dumnezeu”(2 Cronici 20:15).
Când poporul a auzit acest cuvânt, ceva înăuntrul lor s-a stârnit. Au auzit un cuvânt din partea Domnului. Acum, în timpul acestui ceas de întunecime, în inimile lor s-a înălțat credința — și au început să laude (2 Cronici 20:18-19).
Duhul Domnului s-a manifestat în mijlocul adunării. Și, pe când laudele poporului se înălțau spre ceruri, Domnul a trimis un înger puternic să așeze o ambuscadă împotriva inamicului ce se apropia. Închipuiți-vă cum un singur înger al lui Dumnezeu a nimicit acea întreagă armată!
Într-un singur moment rapid, victoria era a lor. Ceea ce părea pentru poporul lui Dumnezeu o oră întunecată a devenit pentru ei ceasul lui Dumnezeu de izbăvire.