Când umblăm în Duhul, când Duhul Sfânt are control asupra noastră, El produce bucurie în viața noastră, la fel cum aduce dragoste. Luca L-a descris pe Isus ca fiind „plin de bucurie prin Duhul Sfânt” (Luca 10:21). Toată bucuria vine din Duhul Sfânt. Nu o putem fabrica, nu o putem crea, nici nu o putem aduce pe cont propriu.
Mulți dintre noi ne plimbăm cu cicatrici pe care nimeni nu le poate vedea, dar Isus spune că nu trebuie să ne pierdem bucuria când viața este dureroasă sau când oamenii acționează urât față de noi. Bucuria nu este promisă doar celor cu cea mai mică durere din viața lor. Bucuria este pentru oricine dorește să stea sub conducerea Duhului. Isus a spus: „Ferice de voi, când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! Bucuraţi-vă în ziua aceea şi săltaţi de veselie; pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu prorocii.” (Luca 6: 22-23) A sugera că suferința trecută ne oferă cumva dreptul de a fi lipsiți de bucurie este doar o modalitate de a evita adevărul.
Chiar și Isus a știut ce este întristarea și a cunoscut ce înseamnă să plângi. Isaia a profețit că Isus va fi un om al durerii (Isaia 53:3), iar acea profeție cu siguranță a devenit realitate. El a suferit atât pe cruce, cât și în afara crucii - atunci când a fost batjocorit, bătut și umilit. Dar asta este doar jumătate din imaginea de ansamblu.
În Evrei aflăm că Dumnezeu L-a uns pe Isus cu untdelemn de bucurie (1:9). Uleiul este un simbol al Duhului Sfânt, iar așa cum am văzut că este scris în Luca 10:21, Isus a fost plin de bucurie prin Duhul Sfânt. Așadar, Isus a fost un om al întristărilor care a purtat crucea, și totuși a fost uns cu untdelemn de bucurie. Iar bucuria Lui, ca și a noastră, a venit din Duhul Sfânt. Pentru a-L înțelege cu adevărat pe Isus, nu-L putem privi numai ca un Mântuitor îndurerat - trebuie să echilibrăm imaginea; cu adevărat că a fost plin de bucurie și a petrecut o mare parte din timp bucurându-Se.
Baza bucuriei spirituale se află în relația noastră neschimbată cu Hristos. „Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă în Domnul” (Filipeni 3:1), amintindu-ne și revendicând toate binecuvântările pe care ni le-a oferit acum și pe care ni le va dărui în continuare.
Jim Cymbala a început lucrarea Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică, și modestă situată într-un loc mai dificil al orașului. Este originar din Brooklyn și este prieten de multă vreme al lui David și Gary Wilkerson.