„Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat, cine are darul prorociei să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui. Cine îmbărbătează pe alţii să se ţină de îmbărbătare. "(Romani 12:6,8).
Dintre toate darurile Duhului Sfânt, slujirea încurajării este probabil cea mai puțin apreciată. Auzim constant despre nevoia de învățătură sănătoasă și conducere adecvată într-o biserică, dar când a fost ultima dată când „darul încurajării” și-a primit datoria cuvenită? Nevoia noastră pentru acest dar este atât de acută încât Duhul Sfânt a acordat un har special pentru ca unii dintre noi să se specializeze în consolidarea credinței oamenilor. La fel cum nu toți suntem înzestrați să învățăm sau să predicăm, nu toată lumea are această ungere specială pentru a-i încuraja pe ceilalți.
„...Sau, mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru, prin credinţa pe care o avem împreună, şi voi, şi eu.” (Romani 1:12). A fi tari în Domnul ne permite să slujim celorlalți care sunt mai slabi. Acest lucru este valabil în special pentru încurajarea și consolidarea credinței altcuiva. Credința noastră puternică se revarsă pentru a-i ridica pe cei care se luptă. Cuvintele și acțiunile pline de credință acționează ca antidoturi pentru deznădejdea pe care oamenii o simt atunci când nu se mai pot agăța de Dumnezeu.
Cel mai adesea încurajarea este transmisă prin cuvintele pe care le rostim. Luați în considerare ce spune Pavel către Tesaloniceni: „Mângâiați-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte.” (1 Tesaloniceni 4:18). La fel ca și Pavel, îi putem încuraja pe alții, împărtășind învățătura Scripturii și vorbind despre mântuirea în Isus. Amintiți-vă: „credința vine în urma auzirii Cuvântului” (Romani 10:17). Când vorbim Cuvântul lui Dumnezeu, credința se poate naște în cei care îl aud.
Când Pavel s-a despărțit de credincioșii pe care îi prețuia, el a dezvăluit o altă cale pentru edificarea credinței lor: „şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru, aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia puse în dragoste...” (Efeseni 3: 16-17). Când Pavel nu a putut să spună cuvinte de încurajare Bisericii, s-a rugat ca Duhul Sfânt să ducă această lucrare în credincioși.
În același mod, dacă nu îi putem încuraja personal pe semenii noștri credincioși, îi putem ridica în rugăciune. Ce privilegiu!
Jim Cymbala a început lucrarea Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică, și modestă situată într-un loc mai dificil al orașului. Este originar din Brooklyn, și este prieten de multă vreme al lui David și Gary Wilkerson.